Si acum.. lucruri mai serioase..
De ce tu nu imi dai niciodata dreptate? De ce crezi ca mereu eu sunt de vina? De ce ma vezi mereu altfel? De ce ma cauti si apoi ma lasi balta? De ce imi dai sperante? De ce ma iubesti, ca apoi sa ma urasti? De ce nu ma crezi? De ce trebuie sa 'ti dovedesc mereu? De ce nu ma lasi sa vorbesc? De ce nu iti pasa? De ce crezi ca totul este atat de usor? De ce crezi ca altcineva tine mai mult la tine ?

Si daca din nou ma contrazici.. atunci eu ce mai pot face, decat sa renunt la tine..
Crezi ca numai tu existi in lupta cu viata? Crezi ca tu esti mereu cel castigator? Crezi ca tu nu ai voie sa pierzi? Omule.. mama ta ti'a citit multe povesti .. si tatal tau nu a avut grija deloocc ca tu sa stii sa invingi , nu un meci al dragostei sau al unui sport, ci meciul vietii!

Eu vreau doar sa fii tu, acela pe care l'am cunoscut candva, tu, cel care ma reinviat si m'a invatat atatea. Vreau sa fii tu, cel care esti in mintea mea. Vreau sa fii langa mine, chiar daca de mult mi'am dat seama ca nu ne potrivim deloc. Vreau sa dai un semn ca esti mai matur decat mine. Vreau sa stiu ca mereu o sa ai grija de mine si o sa ma ciufulesti copilareste.
Dar pentru ca tot ce mai vreau de la tine, stiu.. ca tu nu o sa 'mi mai dai, atunci eu aici te las.. pentru ca incep sa ies in pierdere. Am sa pastrez gandul in care esti tu ,acel om care mi'a aratat lumea prin alti ochi. De acum.. nu vei mai fi ce mi'am dorit. M'ai dezamagit!
Ma desprind de lumea ta, chiar daca lumea mea va mai miroase a tine mult timp de acum incolo, ma despind de visele tale, ma desprind de tot ce esti si vei fi..