Pentru ca totul se stinge mai repede ca un chibrit, pentru ca regretam doar atunci cand pierdem, pentru ca o viata de om poate fi luata mai repede decat data, pentru ca fiecare moment trebuie pretuit, pentru ca familia si prietenii sunt o persoana cu tine, pentru ca oricat nu ai crede, cineva chiar te iubeste, pentru ca de cate ori privesti inapoi ti se face un dor nebun, pentru ca chiar daca stii ca totul e trecator , tot iti e dor..

Multumesc oamenilor care imi sunt alaturi orice ar fi, multumesc celor care ma i'au in brate, multumesc celor care ma fac sa zambesc, celor care mi'au spus ca ma iubesc.. ma iubesc pentru nimic, celor care ma asculta, multumesc celor care mi'au facut parte din viata, celor care mi'au colorat zilele, multumesc celui care mi'a sarutat buzele pentru prima oara, multumesc celor care m'au ranit, celor care m'au facut sa sar in sus de bucurie, celor de care acum mi'e dor, celui care m'a facut sa tremur de emotie.. multumesc..

Momentan creierul meu este gol, paralizat de un singur gand..
Am vrut sa scriu in blog, nu stiu de ce dar am simtit nevoia sa scriu aici tot ce mi'a trecut momentan prin cap, asa ca am scris.. si as mai scrie.. dar ce? Ce mai pot zice? Ca viata e cel mai nenorocit lucru? Ca nu inteleg nimic din tot ce se intampla? Ca am ajuns sa nu stiu ce simt? Cum totul se schimba asa de repede? Dar nimic nu se uita..