sâmbătă, 16 august 2008

Tot o sa plec si tot o sa vin


Si iata'ma. Cu biletul de Constanta - Mangalia in mana. Nu imi venea sa cred ca sunt cu un ghiozdan in spate, cu un bilet in mana. Plecam! Plecam in VAMA! Fericirea imi zvacnea prin vene. Entuziasmul ma lua valuri valuri. Nu mi'a pasat ca a trebuit sa cobor la Costinesti si de acolo sa alerg pana la statia de autobuz. Nu mi'a pasat ca microbuzul de Vama era ful. De fapt de ce sa iti mai pese, cand stii ca te asteapta o bere rece, o tigare, si multa lume. De ce sa iti mai para rau cand in sfarsit te duci acasa, dupa un an. Nisipul care talpile mi'l recunosc din prima, marea fara mirosul ei , sute de corturi, mii de oameni ce sunt bucurosi ca ai sosit, cateva imbratisari.
Soarele nu te mai dernajeaza, gandurile toate mi le'au luat valurile, si tu.. bine ai venit, te asteptam razand.
Am sa mai vin! Iti promit ca am sa ma reintorc. Si o sa ne amestecam. Ramai cu bine! Te rog!

" Sa ma astpeti pe nisip tot ars de soare, sa ma inveti sa iubesc, sa imi arati cine sunt "

1 comentarii:

Mia spunea...

mereu e superb si calduros sa te duci acasa..